Rezonanţa sacră
Dar, pe cât de maiestuos este procesul, în lumea de pe Pământ, cu contrastele ei extreme şi modul profund distorsionat în care este folosit liberul arbitru, multe provocări se arată.
Vom folosi poate câteva date mai tehnice, dar scopul nu este să ne pierdem în cifre şi etichete. Ele sunt totuşi utile pentru mintea intelectuală, astfel încât să aibe acele repere pe care se reazămă. Priviţi totuşi prin cuvinte, către realitatea unduitoare care se află dincolo de particulă informaţiei. Informaţia unduitoare poate fi echivalată cu energia, în vreme ce punctele nodale de interferenţă ale undei observatorului cu cea a ceea ce este observat pot fi echivalate cu informaţia Particulă sau eşantioane ale undei, pe care mintea intelectuală le analizează şi încearcă să stabilească pentru ele reguli şi medii predictive. Numai inima este cea care poate simţi fluxul..
Datorită unor inerţii aferente densităţii, când oamenii ating o vibraţie compozită un pic mai mare de 5 (folosind modelul de cunoaştere al Universului cu 12 dimensiuni/densităţi), să spunem primele octave ale celei de a cincea densităţi, nivelul de radianţă al Sinelui Radiant devine mai influent faţă de ceea ce emite Sinele uman, din perspectiva manifestării.
Poate fi un moment de bucurie şi revelaţie, dar, datorită încrâncenării Ego-ului, construcţie mentală a Sinelui uman, poate fi destul de provocator. Astfel, oamenii pot simţi că îşi pierd identitatea, bazată pe referinţele create de mintea intelectuală individuală şi colectivă. De fapt, în adevăr, identitatea este extinsă până dincolo de referinţele şi limitările lumii fizice. Există chiar oameni care cred că sunt luaţi în stăpânire de alte entităţi, în cazurile în care dependenţa de referinţe este extremă (există desigur entităţi care încearcă să interfereze procesul, dar suveranitatea manifestată a fiinţei neutralizează orice imixtiune).
Cunoaşterea fenomenului ajută Sinele uman să treacă mai uşor, să diminueze rezistenţa şi să beneficieze de primele rezultate. Stările extinse de minte “vidă” şi stare de pură observare infuzată de iubire necondiţionată, spontaneitatea în moment faţă de raţionalizarea excesivă, extinderea percepţiilor, graţie şi binecuvântare, sunt simptome ale gradului extins de integrare a Sinelui Înalt de către ego-urile cooperante, cultivate în acest sens. Desigur, datorită transformărilor planetare şi a răspunsului umanităţii, stările de mai sus vor avea intercalate şi perioade mai dificile din punct de vedere uman. Totul este reconfigurat într-un mediu de contraste extreme şi de aceea pot apărea periodic senzaţii de lipsă de motivaţie/sens de a fi în această lume, de dispasiune, care sunt depăşite pe măsură ce noile circuite sunt puse în funcţiune.
Învăţăturile spirituale care promovează anularea ego-ului ar trebui privite cu discernământ. Uneori este chiar ego-ul cel care afirmă aceste lucruri, având o agendă ascunsă (subconştientă), în cazul în care nu avem de a face cu un Sine integrat. Tot ce este necesar e că ego-ul să îşi ocupe locul potrivit existenţei sufletului în formă şi densitate, respectiv de instrument al experienţei de viaţă şi misiunii alese.
Sinele umane, emulând Sinele Înalte (creând un mediu în care Embrionul Divin se poate dezvolta) prin Cunoaştere şi Atitudine în acord cu principiile spirituale şi legităţile divine, îşi dezvoltă conştiinţa şi îşi cresc vibraţiile, minimizând rezistenţa (inerentă) faţă de Metamorfoză. Aceasta conduce către Rezonanţa Sacră.
Privind din timpul secvenţial, pare că un Embrion Divin se dezvoltă, dar dacă privim din timpul nelinear, observăm mai degrabă cum Sinele Radiant coboară în Om, din ce în ce mai mult, îmbrăcându-l în Lumină.
Deşi în unele mesaje spirituale se afirmă altceva, dorim să menţionăm că este normală existenţa unui grad de rezistenţă a Sinelui uman faţă de o metamorfoză prea rapidă. Important este să existe un echilibru şi fiecare om să evolueze în ritmul optim al sufletului. Ritmul optim necesită o permanentă auto-observare, însoţită de corecţii după cum este simţul inimii şi raţiunea Minţii. Echilibrul între Inimă şi minte este important în acest proces. De asemenea, trebuie înţeleasă Cunoaşterea 3D/4D ca un proces secvenţial cumulativ în vreme ce Iluminarea este un proces cuantic.
Cunoaşterea şi/sau Atitudinea în acord cu Principiile divine sunt cele care amorsează Rezonanţa Sacră, ancorând manifestarea Sinelui Radiant (Înalt) în Om şi în experienţa sa. Iluminarea poate, prin cunoaştere şi/sau atitudine, să fie (iniţial) emulată mental şi emoţional, creând acel Rezonator care se aprinde în Lumină atunci când un prag minim este atins.
Emularea mentală a iluminării, ca precursor pentru aceasta, necesită un grad de mare măiestrie, deoarece implică un echilibru perfect între ceea ce este şi ceea ce este proiectat să fie (din perspectiva timpului linear). Cu alte cuvinte, emularea mentală a iluminării nu este în nici un caz sinonimă cu negarea stării de fapt, ci cu integrarea ei dintr-o perspectivă mai înaltă, folosind toate metodele şi tehnicile de vindecare necesare. Perfecţiunea există în (im)perfecţiune. Altfel spus, fiecare om este deja maestru spiritual din perspectiva nelineara, dar în timpul linear secvenţial, actualizarea acestei stări necesită un spaţiu de timp.
În cele din urmă, Iluminarea şi Ascensiunea înseamnă mai degrabă o eliberare de bagaje care nu mai sunt necesare şi mai puţin a adăuga ceva la ceea ce este deja un Potenţial Divin nelimitat.
Identitatea Umană în cazul Sinelui Radiant manifest nu se mai bazează pe referinţe spaţiu/timp/eveniment ci poate mai degrabă fi descrisă prin Fiinţare Superconstienta în Unime cu Dumnezeu. Dar şi aceasta este o descriere foarte limitată şi mai degrabă simbolică. Menţionăm aici că la acest nivel, se schimbă natura Cunoaşterii în sensul că tot ceea ce este necesar de ştiut se conştientizează în moment, atunci când este necesar, accesat prin ceea ce numim mintea Universală şi înregistrările ei, prin circuite care includ ghizii spirituali înalţi şi nivelurile mai înalte ale Sinelui. Cu alte cuvinte, cunoaşterea 5D (şi mai sus) se deplasează mai degrabă spre conştientizare rezonantă în moment şi mai puţin pe memorare.
Desigur, în lumea de pe Pământ, în faza ei terminală de zbatere şi aparent haos (tranziţie către o ordine mai înaltă), vor exista fluctuaţii, uneori paşi înapoi intercalaţi în avansuri. De aceea, e important ca fiecare om să se ierte pentru greşelile inerente, să se ridice şi să meargă curajos mai departe.
Este un moment unic în această lume. Este momentul curajului. Curajul de a iubi necondiţionat şi de a face alegeri în consecinţă. Curajul de a discerne adevărul faţă de iluzie. Curajul de a lăsa în urmă tot ceea ce înseamnă blocaj şi stagnare. Curajul de a schimba totul..
Sursa : Rezonanţa sacră