Conștiința - Interviu Corrado Malanga din 30.10.2014

 

Poți avea intenții bune, dar dacă nu există legea...

De exemplu, îmi amintesc ce spuneau firmele farmaceutice: "Dar noi nu facem nimic rău."

Animalul nu suferă pentru că noi îl decerebrăm. Acest lucru era înspăimântător.

Din acest punct de vedere, pe de altă parte, legea de atunci, pentru că eram în anii '80, nu era foarte clară în legătură cu această non-suferință. iar singura posibilitate de a acționa legal era aceea de a stabili că animalul este proprietatea ta.

Deci, dacă îi faci rău animalului, îi faci rău proprietății tale.

Era un lucru halucinant, dar m-am inspirat din acel punct de vedere și am scris un articol pe care unii încă și-l amintesc, deoarece arătam cum ființa Umană, la un anumit moment din viața sa, trecuse în cealaltă parte, adică în cea a animalului.

Și se pare că nimeni nu s-a gândit la acest lucru. Dar de ce?

Pe atunci îmi dădusem deja seama că a vorbi despre anumite subiecte, așa cum se făcuse până atunci, nu mai era ok.

Adică trebuia să facem altceva, pentru că altfel rămânem la cea care este ufologia istorică a lui Pinotti din 1947, care cred că, în bine sau în rău, și-a parcurs drumul.

Deci, dacă după aceea... Îmi amintesc un alt articol... care se numea "Nave portavion din Italia", în care eu, tot într-o revistă de ufologie, vorbeam despre bazele militare americane de pe teritoriul italian.

Și, analizând informațiile oficiale ale Camerei Deputaților, vedeam că Italia devenise o navă portavion americană. Pe teritoriul nostru, americanii făceau... americanii și israelieni, în mod legal, făceau tot ce voiau. Iar noi nu puteam face nimic. Iar acest lucru... legat tot de raportul cu extratereștrii, ne demonstra faptul că noi credeam că suntem stăpânii teritoriului nostru, pe când, în realitate, stăpânii erau alții, care poate că nu-și dădeau atâtea aere, care nu prea apăreau, nu vorbeau atât de mult despre ei înșiși, dar care erau cei ce comandau.

Atunci ne-am dat seama cine sunt persoanele care comandă. Persoanele care comandă sunt cele care nu apar.

Îmi vine în minte președintele Băncii Italiene, Enrico Cuccia, care era acest bătrânel de 80 de ani, care nu apărea niciodată, dar care în realitate era cel ce avea masoneria italiană la degetul său mic.

De ce aceste argumentări? Pentru că acestea aveau legătură cu problema extraterestră.

Pentru că, cumva, să vorbim despre extratereștri însemna să vorbim despre ființele umane, așa cum suntem astăzi. și pentru că nu ne-am dat încă seama de o serie de probleme pe care le avem în jurul nostru.

Dar nu mă refer la faptul că nu ne-am dat seama de existența extratereștrilor, pentru că noi nu ne-am dat seama de foarte multe lucruri, și, mai ales, nu ne-am dat seama cine comandă.

Era o abordare diferită.

Este adevărat.

adevărat. adevărat. Și vreau să spun că și eu am reprezentat de câteva ori analogia din raportul dintre animale umane și non-umane și extratereștri umani. Pentru că noi chiar ne folosim de cei pe care îi considerăm inferiori, la fel cum alții se folosesc de noi, considerându-ne niște instrumente. Acest fapt se vede foarte bine, iar eu chiar vorbesc despre extratereștrii și alienați, unde știm foarte bine cine este extraterestrul, iar alienatul este acel subiect uman, care, dintr-un anumit motiv, în analiza sa comportamentală, reproduce același comportament pe care îl are și extraterestrul. Iar acest tip de similitudine în comportament depinde de tipul de imagine pe care cineva o are despre sociabilitate. Extraterestrul crede că omul este proprietatea sa.

De exemplu, când privim acea transmisie de pe Rai 3, cea cu procesele, cu camera video așezată în sala de tribunal, odată, mi-am dat seama că rula procesul unui tip care violase o femeie.

Și îl acuzau că a făcut acest lucru.

Iar el spunea "De ce? Dar ce am făcut? Am violat o femeie, doar nu am făcut cine știe ce lucru."

Iar eu nu reușeam să înțeleg.

Dar apoi am înțeles. Și acolo era vorba de aceeași problemă.

Acest violator credea, în ignoranța sa, că femeia era un lucru ce putea fi violat, o proprietate de-a sa.

Iată!

Când... există acest raport care este un raport dictat de ignoranță, în sensul bun al cuvântului, eu nu am înțeles că aceea nu este proprietatea mea. Nu am înțeles că animalul nu este al meu, ci al său, al animalului.

Nu am înțeles că femeia nu este proprietatea mea, așa cum ar putea crede și o mare parte dintre italieni.

Nu trebuie să mergem în țările arabe pentru a găsi o situație de acest fel.

La fel crede și extraterestrul, că noi suntem proprietatea sa. Iar în hipnoze apărea acest discurs: "Dar de ce? Voi sunteți ai noștri. Tu ești al meu." spunea extraterestrul în timpul hipnozei regresive.

Și atunci am înțeles care era problema. Problema este că extraterestrul nu este conștient că nu este adevărat că noi suntem ai săi. Și-o povestește și și-o spune cum are el chef, dar nu este așa.

Bine. Atunci, ACUM aș dori să vă pun întrebările pe care le-am pregătit.

Prima este un pic mai lungă, deci, vă rog să aveți răbdare, pentru că este partea introductivă.

Vă citesc!

Într-o progresie povestită de Dr. Bruce Goldberg - "Vieți trecute, vieți viitoare", o femeie vorbește despre un viitor al oamenilor pe o planetă care se numește Fenican, care este luna unei planete din sistemul Andromeda. Asta declară ea. Și în această perioadă viitoare, ea povestește că o specie extraterestră, numită arakata, controlează oamenii prin intermediul unor diode, inhibându-le voința, cunoscându-le gândurile și, ocazional, ocupându-le corpurile. Această persoană progresată se autodefinește ca fiind purtătoarea științei în acea comunitate, fiind implicată, în numele extratereștrilor, în crearea unor copuri capabile să primească esența vitală. Proiectul secret, despre care progresata afirmă că a avut o finalitate bună, care constă în blocarea acelei esențe în interiorul corpurilor, astfel încât aceasta să nu mai poată ieși decât odată cu moartea corpului.  Și în acel punct, spune progresata,această entitate va fi constrânsă să înfrunte ciclul până la sfârșit. Deoarece, afirmă aceasta, odată ce un lucru este început, acesta trebuie și terminat.

Întrebarea este: Ce părere aveți dvs. despre această relatare, dacă o considerați adevărată, ce specie extraterestră poate fi cea pe care o descrie această persoană și, mai ales, care este conexiunea dintre ciclul karmic și Proiectul Universal. Adică, ciclul karmic ar fi o creație a Primului Om sau ar fi vorba despre o implicație naturală a existenței, care pornește din Universul real?

Deci, fac o mică introducere.

Aceasta nu este singura relatare de acest tip pe care cercetătorii care s-au ocupat de hipnoze regresive, vieți trecute și altele, le povestesc în cărțile lor. Asta înseamnă că fenomenul devine credibil, pentru că există mai multe relatări care, în general, imită acest scenariu.

Ce înseamnă asta? Cum se poate interpreta cu cheia de lectură?

Dacă tot ce am afirmat până ACUM este real, dacă fenomenul răpirilor extraterestre este adevărat, cu toate problemele pe care le trage după Sine, dacă a fost descris de mine în mod corect, se ajunge la o concluzie:

Ceea ce fac extratereștrii pe această planetă fac și pe alte planete. Acest discurs apărea și în hipnozele regresive pe care le-am efectuat în ultimii 25 de ani.

În hipnoză regresivă, când se vorbește cu memoria extraterestră activă, adică cu acea parte extraterestră pe care subiectul o are în interiorul său, instalată în interiorul răpitului, care îl guvernează și îl manipulează ca pe o marionetă, în acel context, memoria extraterestră activă (MEA) spune că și pe alte planete este efectuat acest tip de experiment.

Deci, sunt planete în care extraterestrul controlează acea umanitate.

Sunt planete în care acea umanitate deja s-a eliberat de extraterestru, iar când făceam hipnoze de acest tip, Pământul se afla cam pe la mijloc, adică mai avea puțin și se elibera, dar poate că nu ar fi reușit să se elibereze, urmând să vedem cum se termină totul.

Din punct de vedere al ciclului karmic, trebuie să ținem cont de faptul că fizica modernă consideră că Universul este un Univers virtual; nelocal, holografic, fractalic. Sunt niște termeni exacți.

Ce înseamnă toate acestea? Asta înseamnă că Universul are loc într-o singură clipă, într-un singur loc, într-un singur moment.

Totul se întâmplă într-un flash, despre care Planck ar spune că nu este mai mare de 10 la puterea -44 de secunde și de 10 la puterea -33 metri.

Deci, este un Univers care se naște dintr-o mingiuță foarte, foarte mică și totul este în interiorul ei, imediat. Nu există trecutul, prezentul și viitorul, ci doar un singur moment, care este clipa pe care o trăim. Linia timpului este o secvență de momente prezente. În acest context, ceea ce reieșea din hipnozele regresive, în care partea sufletească a subiectului răpit prezenta sistemele maxime, în care aceasta apărea și povestea cine era, ce făcea, cum a fost creată, toate dubiile pe care le avea cu privire la liniaritatea timpului, pentru că partea sufletească nu are vectorul timp, deci, vede Universul într-o singură clipă, la fel ca în fizica lui Bohm.

În acel context, noi vedeam, încă o dată, că în centrul creației se afla omul.

Din punct de vedere istoric, omul a fost în centrul creației la începuturile timpului, pentru că religia l-a așezat acolo.