oamenii se simt in siguranta, astfel.
Intotdeauna am fost uimita de romani, la finalul imperiului lor, cand au spus: Daca vor veni vandalii si ne vor ataca si ne vor distruge,asta va insemna sfarsitul civilizatiei !"
Ei bine, ACUM te uiti in urma si spui: Ce hal de civilizatie oribila mai aveau si ei, pana la urma ?
Multumesc lui Dumnezeu c-au venit vandalii si i-au spulberat !
Altminteri, cine ar fi vrut sa ramana blocat in acea mentalitate ?
Chiar asa, era ceva oribil !
Asa e si ACUM: "Doamne, daca se va intampla ceva, ne vom pierde civilizatia !"
Ce civilizatie avem noi, ACUM, pe care s-o deplangem ?
Fara indoiala, sistemele noastre economice si sociale par sa se prabuseasca.
Dezbatem zilnic protectia ecologica si necesitatea eliminarii foametei si saraciei din lume, dar ne invartim in cerc, incercand sa protejam mediul si epuizand tot mai multe resurse in acest proces, ajutand saracii si impiedicandu-i, simultan, sa scape de saracie, din propria lor initiativa.
In tot acest timp, instinctele ne spun ca nimic nu se poate schimba, atat timp cat viziunea noastra asupra lumii ramane aceeasi.
Deci, avem nevoie de orice solutie noua a problemelor, care au rezultat, in primul rand, din solutiile altor probleme.
N-am invatat niciodata, cu adevarat, sa renuntam si sa recunoastem cauzele.
Toate sistemele noastre de credinte au fost extrem de restrictive, bisericile care au avut drept de viata si de moarte s.a.m.d.
Stiinta ar fi trebuit sa ne fie mantuirea si devine foarte dogmatica, ACUM, intr-un mod similar, iar aplicatiile stiintei sunt periculoase, cu adevarat.
Deci, avem atat de multe lucruri la care sa renuntam, intelegeti ?
Si oameni cred ca nu mai exista nimic altceva si s-au obisnuit sa fie constransi.
Fizicienii vorbesc despre teoria suprema, care sa explice totul.
Ori de cate ori crezi ca stii totul, esti pe cale sa te trezesti, brutal, la realitate si cred ca lucrul cu adevarat valoros este ca nu stim totul si e ceva minunat, fiindca, prin descoperirile noastre, avem posibilitatea nu numai de a crea o societate mai utopica, dar putem discerne cum sa obtinem pace, iubire si bucurie, in loc de razboi, crime si violenta.
Va fi foarte dificil, pentru multi oameni, sa renunte, brusc, la toate si sa fie liberi si sa fie capabili sa functioneze intr-o realitate diferita.
Nu vor dori asta, probabil, majoritatea lor, multi n-o vor dori.
Impedimentul major, in toate acestea, este știința.
Stiinta a devenit foarte ingusta, foarte restrictiva si faptul ca ar putea exista noi fenomene, pe care nu ni le-am imaginat, este ceva foarte dificil pentru multi oameni de știința contemporani, sa inteleaga, sa aprecieze sau chiar sa accepte.
E doar o problema de timp, fiindca generatiile tinere sunt mult mai deschise decat cele in varsta.
Asa cum a spus Planck, pentru ca o astfel de schimbare de paradigma sa aiba loc, trebuie sa astepti sa moara cei batrani, pentru ca cei tineri sa faca lucrurile diferit.
Sa ai de-a face cu cosmosul... si cu noi insine... inseamna sa ai de-a face cu toate problemele noastre.
Deci, fie ca discutam despre cancer, fie despre infarcte sau atacuri cerebrale, discutam, de fapt, despre cosmos, asa cum discutam despre medicina sau sanatate.
Este cea mai buna cale de a discuta efectele cosmosului, este singura cale, de care am cunostinta, care ne poate schimba, renuntand la viziunea superficiala, prevalenta actualmente, a agentiilor guvernamentale, care sunt ingrijorate de pene de curent, care sunt ingrijorate de probleme electronice si uita de efectele pe care le poate avea asupra noastra.
Biologii nu se inteleg cu fizicienii si fizicienii nu se inteleg cu biologii si nici nu medicii s.a.m.d.
Sheldrake... vorbeste corect despre niste campuri vitale si el le numeste campuri morfogenetice.
E corect, dar eu afirm ca acelasi camp, pe care-l numesti morfogenetic, este ceea ce fizicienii numesc camp al fortelor electrice slabe.
Credinta este ceva foarte restrictiv !
Te limiteaza, fiindca incepi sa gandesti ca, ceea ce crezi, este tot ce poate exista.
Si asta nu-i adevarat !
Deci credinta e restrictiva !
Dincolo de credinta sta libertatea, dar este foarte greu de obtinut, fiindca avem nevoie de siguranta, avem nevoie, cum spuneti dumneavoastra, de ceva ferm, trebuie sa vedem ceva concret, ceva solid.
Dincolo de credinta te afli, de fapt, intr-o pozitie in care... se deschide orice posibilitate.
Cat de deschisi suntem, de fapt, pentru ceva in care nu credem ?
Da, exista unele bune exemple de evenimente pe care le ignoram, pur si simplu, din cauza convingerilor noastre rigide, desi le putem percepe cu toate simturile avute la dispozitie, astazi.
Le putem chiar masura si fotografia, dar refuzam sa admitem ca au vreo relevanta, pentru viata noastra moderna, suprasaturata cu informatii.
La fel e si cu cercetarea constiintei.
Banuim ca ne depaseste capacitatile, asa ca nici macar nu ne atingem de ea.
Nu faci decat sa-ti urci colegii in cap.
Dupa multe discutii de acest gen, am ajuns la concluzia ca ceea ce noi numim, ACUM, paranormal, este, probabil, numai varful unui aisberg, fragmente si mesageri dintr-o lume pe care n-o putem percepe, inca sau s-o intelegem in cat de mica masura.
Una dintre factiunile fizicienilor inca e ocupata sa contabilizeze multe caracteristici, surprinzatoare si inexplicabile, ale particulelor elementare, in armonie cu legile stabilite si modelele standard.
Dar unii dintre colegii lor au lasat, de multa vreme, in urma aceste limitari si, in acel proces, au descoperit o lume in care matematica si stiintele naturii pot, intr-adevar, sa descrie multe lucruri, considerate, anterior, ca prerogative exclusive ale religiei si filozofiei.
Singura pilula amara ?