Suntem noi acel Dumnezeu? DA! Suntem noi acel Dumnezeu ACUM? Nu.

Aceasta implică un important proces de creştere personală, care este cel în care s-a angrenat Iisus. Deci, ca rezultat al acelui proces, nu este aşa că ajungem să fim Divinul realizat în bărbat şi femeie? DA! Acela e momentul când suntem ceea ce Iisus a spus că putem deveni. Sunteţi cu toţii Dumnezei.

Înseamnă aceasta că suntem Dumnezeu creatorul care stă pe nori la ultimul etaj al universului hamburger? NU! Înseamnă aceasta că suntem Dumnezeu în sensul în care Iisus este Dumnezeu? Nu, pentru că Iisus a realizat acea Viaţă divină în el însuşi, lucru pe care noi trebuie să-l facem în continuare.

Cea de-a doua afirmaţie este consemnată în Marcu 11, versetul 24: "Când vă rugaţi pentru ceva, credeţi că este deja al dumneavoastră şi aşa va fi". Ei bine, aşa ne rugăm noi doi? Nu! Pariez chiar că nu am fost niciodată învăţaţi să ne rugăm în acest fel.

Ce spunem noi în schimb? O, Doamne, sunt un păcătos nenorocit, fără valoare, mizerabil, umil, nefolositor, sunt un vierme, un ne-bărbat şi ne-femeie, te rog ai milă şi miluieşte-mă, ajută-mă te rog! Ştim din fizica cuantică că ceea ce ne imaginăm chiar aceea suntem, chiar devenim, ceea ce ce menţinem profund şi adânc în minte este atras ca un magnet către noi în mod infailibil. Aşa că, dacă ne rugăm în acest fel, nici nu-i de mirare că lumea e în halul în care este astăzi.

Iisus a spus că dacă vrei să fii cineva, să ai bogăţii fabuloase, dacă vrei să te rogi pentru sănătate radioasă, trebuie neapărat să devii bogăția fabuloasă şi sănătatea radiantă mai întâi în imaginaţia ta, altfel aceste lucruri nu pot veni la tine. Dacă vrei să fii vindecat, trebuie să ştii că eşti deja radios de sănătos, chiar dacă corpul îţi este plin de durere.

Nu am fost niciodată învăţaţi să ne manifestăm în acel mod, însă acesta este nucleul a ceea ce a predat el, este modul cum se produce transformarea şi este total compatibil cu informaţiile din fizica de frontieră din ziua de astăzi.

Cea de-a treia lui afirmaţie este: "Dacă faceţi aceste lucruri pe care vi le spun - pe care tocmai le-am rezumat - atunci veţi realiza toate lucrurile măreţe pe care eu le fac, şi chiar mai mari decât acestea veţi face". Nu este aceasta extraordinar? Adică chiar şi în cazul lui Toma, fratele geamăn al lui Iisus, se ştie despre el că a făcut cu mult mai multe miracole decât Iisus însuşi.

A înviat 19 oameni din morţi. Iisus nu a fost în competiţie cu noi. Dorea să ne încurajeze şi să ne împuternicească să devenim ca el. lumea este înspăimântată fără nici un fel de dovezi că aceasta a avut loc vreodată în tradiţiile care pretind că-i urmeze numele.

Atât de mult din ceea ce el însuşi era s-a pierdut sau suprimat. Bisericile spune că era un Om ca noi, în toate mai puţin în ceea ce priveşte păcatul. O tulburare extraordinară s-a născut legată de faptul că în codul lui Da Vinci, spre exemplu, se spune că Iisus a fost căsătorit cu Maria Magdalena.

Tulburări chiar şi mai mari s-ar putea naşte când este discutată relaţia lor cu Ioan Botezătorul. Totul a fost parte dintr-o mare luptă a dinastiilor. Existenţa fratelui lui geamăn, Toma, s-a dorit să fie complet "exorcizată" din istoria Umană. Există un mesaj în chiar acel fapt.

Când ne amintim că în Evul Mediu jumătate din creştinii din lume îşi bazează credinţa pe învăţăturile lui Toma, în special după cum sunt ele prezentate în Evanghelia după Toma, realizăm ce s-a petrecut pentru că toate urmele acelui creştinism, mai mult de jumătate dintre toţi creştinii din lume de la acea vreme, au fost eliminate şi au fost înlocuite cu Iisus-ul de la Yam Kippur, persoana suferindă care a ajuns să îndure chinuri şi moartea pe cruce pentru a domoli răzbunarea Dumnezeului sălbatic al universului hamburger.

Toate aceste elemente uimitoare care au fost puse în discuţie de cartea Codul lui da Vinci, căsătoria lui Iisus, dacă a avut copii sau nu, dacă liniile regale ale Europei se trag din fiica lui. Toate acestea sunt întrebări şocante prin ele însele.

Ceea ce am selectat în această scurtă discuţie este aspectul chintesenţial de important dintre toate celelalte, care încă nu a ajuns pe prima pagină a ziarelor. Acestea sunt: cum a devenit el Christos şi cum putem dumneavoastră şi cu mine să imităm şi noi acest lucru. Iisus a spus: "Dacă faceţi ceea ce v-am învăţat, veţi face toate lucrări pe care le-am făcut şi chiar mai mari decât acestea veţi face". Ioan foloseşte "lucrări" în acel sens tehnic, ca termen pentru miracole.

Nu-i aşa că este extraordinar?

Iisus doreşte să ne dezvoltăm propriile potenţiale, el nu este un idol pentru a fi adorat. Biserica l-a luat şi l-a împărţit în două: dedesubtul părţii divine a împărţirii există aspecte ale lui care ne sunt permise să le imităm: iubeşte-ţi aproapele, fă bine celor care te urăsc, întoarce celălalt obraz etc. Însă deasupra liniei sunt aspecte ale lui Iisus care au fost făcute tabu pentru noi doi.

Sunt "interzise", noi nu trebuie să multiplicăm pâinile şi peştii. Noi nu trebuie să-i vindecăm pe cei bolnavi printr-o singură atingere, noi nu trebuie să înviem morţii, noi nu trebuie să ne creăm realitatea cu care ne confruntăm zi de zi. Doamne Dumnezeule!!

Că atunci când îl vedem pe Iisus într-o perspectivă mai albă şi îl luăm din închisoarea şi tiparele specifice Yam Kippur, este exact ceea ce noi trebuie să facem, pentru că Iisus a spus că tot ceea ce a făcut el noi putem să facem mai mult, şi că trebuie să o facem.

Nu este o blasfemie, nu este o aroganţă care merită să fie pedepsită, pentru că viaţa divină e în noi, Împărăţia Cerurilor, după cum a spus-o în mod repetat, e în noi toţi. Noi suntem copii lui Dumnezeu şi moştenitorii Lui. Aşa că trebuie să scăpăm de Yam Kippur pentru a-l vedea pe adevăratul Iisus, să realizăm că niciodată nu a fost menit să fie un idol pentru adorare ci un ideal magnific pentru ca să-l imităm, pentru ca şi noi să putem deveni ceea ce el ne-a arătat cum să fim.

S-a spus bine, după cum am citat la început, că toţi regii care au domnit vreodată şi toate parlamentele care s-au întrunit vreodată, toate armatele care au mărşăluit vreodată nu au modificat lumea aşa cum a făcut-o viaţa acestui singur Om. Şi vă asigur că nu a făcut aceasta fiind Mântuitorul suferind de la Yam Kippur. Nu credeţi că a venit momentul să-l luăm în serios şi să realizăm că nu poate fi niciodată separat de viaţa şi activitatea lui, întreaga lui viaţă în Egipt, India şi Israel precum şi viaţa lui de după aceea, care este o altă poveste. O parte din povestea lui este povestea familiei lui, povestea evreului Toma care a consemnat învăţăturile secrete care vor alcătui subiectul unui DVD în această serie.

Mai este şi întrebarea relaţiei lui cu Maria Magdalena, care va fi de asemenea tratată într-un DVD ulterior. Învăţăturile secrete, aşa cum sunt ele consemnate de către Toma ne arată că suntem aici nu ca sa-l înduplecăm pe Dumnezeu cel răzbunător de la Yam Kippur, nici să dobândim merite pentru a fi consemnate de către Dumnezeu în cartea vieţii. Este mai degrabă despre cunoaşterea unei tehnologii care ne va permite să intrăm în această lume a ceea ce suntem noi cu adevărat, Spiritul planurilor superioare ale existenţei.

Aceasta va deschide poarta către propriul corp şi către materie, astfel încât să putem umbla pe apă, aşa cum Iisus a făcut-o, ca şi Dumnezeu-bărbat, Dumnezeu-femeie realizaţi şi întreaga Creaţie va răspunde la voinţa noastră. Există speranţă, deoarece culturile se apropie din ce în ce mai mult una de cealaltă, nu doar datorită creşterii contactelor economice între graniţe sau datorită creşterii numărului de călătorii cu avionul, ci pentru că toate culturile încep să-şi dea seama de trunchiul comun al tuturor tradiţiilor spirituale.

Ajungem de asemenea să cunoaştem că ne aşteaptă un destin în această viaţă, cu mult mai mult decât orice la care tradiţiile ne-au dat motiv să sperăm sau să ne așteptăm. Chestiunea nu este dacă Iisus a mers în India sau Tibet sau nu, sau dacă a fost influenţat de învăţăturile budhiste.

Chestiunea este că depinzând de răspunsurile la aceste întrebări suntem puşi faţă în faţă cu o înţelegere foarte diferită a ceea ce ideea de Christos a implicat, precum şi dacă aceasta este exclusivă unei singure fiinţe sau nu. Poate fi aceasta imitată astăzi? În imaginea convenţională a lui Iisus, noi spunem tradiţiei creştine că NU.

Dacă a mers şi a învăţat în Orient, ca parte majoră a călătoriei sale pentru realizarea condiţiei sale, atunci pare că oricât de înaltă este această stare, oricât de dificil ar putea fi să o atingi, este totuşi ceva accesibil spre a fi imitat de către noi toţi, şi este ceva care el a dorit ca noi, care am venit după el, să ne străduim să atingem. Dacă aceasta ar fi acceptat, ce transformare s-ar produce pe faţa pământului astăzi! Învăţăturile lui Ramtha, combinate cu studiile mele de o viaţă a multor mii de lucrări scrise în toate limbile europene principale, atât moderne cât şi antice, mi-au confirmat faptul că religiile creştine nu poartă - aşa cum spun - revelaţia unui mesaj necunoscut până la ele. Ele şi-au asumat forma prezentă prin coruperea unei înţelepciuni mult mai rare dar existente anterior, înţelepciune care este atât de veche precum fundaţiile Pământului.

creştinismul nu ar putea niciodată să cedeze acceptând faptul că Iisus i-a datorat ceva lui Buddha sau hinduşilor sau egiptenilor în pregătirea sa, datorită implicaţiilor catastrofice pe care acest lucru l-ar avea pentru forma pe care creştinismul a avut-o în marea parte a existenţei sale. Dar dacă le-a datorat ceva în pregătirea sa, atunci Iisus ar trebui să devină un ideal pentru ca noi să-l imităm, şi nu ar putea niciodată să fie văzut ca unicul fiu al lui Dumnezeu sau Dumnezeu Însuşi care a fost paraşutat de la ultimul etaj al universului hamburger pentru a ne salva pe toţi ca un mântuitor suferind.

Iisus nu a avut absolut nimic de-a face cu domolirea mâniei unui Dumnezeu sălbatic. El a avut totul de-a face cu o iniţiere profundă. Triumful său a demonstrat într-o manieră dramatică ce poate să realizeze puterea spiritului în corpul uman, şi el a chemat toate fiinţele umane, nu să imite patimile ci să aducă în prim plan acelaşi spirit cu putere miraculoasă, bucurie şi libertate în vieţile lor.

Aceasta înseamnă că învăţăturile lui Iisus în cea mai pură formă a lor nu au ajuns niciodată la majoritatea celor cărora le erau destinate, iar mare parte din inima acelui mesaj este iremediabil pierdută în tradiţiile creştinismului din ziua de astăzi.

Miceal Ledwith mulţumeşte cu recunoştinţă pentru anii de învăţătură, inspiraţie şi bogată înţelepciune de la învăţătorul lui, Ramtha cel Iluminat, care continuă să-i influenţeze în mod profund înţelegerea miilor de surse istorice legate de alte noţiuni înţelepte fundamentale privind ceea ce este necesar ca să devii un Christos.

Cum a devenit Iisus un Christos partea a doua.

Filmul Cum a devenit Iisus un Christos.