Întruparea iubirii: faza revelației

Aprilie e întotdeauna o lună de tranziție clară, atât în interior, cât și în lumea din jurul nostru. Este o perioadă în care ne aflăm suspendați între realități, în care ne lepădăm de vechile piei și povești, în timp ce începem incursiunea intuitivă în adevărul nou, mai profund. Multe suflete utilizează această puternică perioadă energetică favorabilă de tranziție (la modul propriu) și pentru plecarea lor fizică, așa că toți ne eliberăm profund, într-un fel sau altul.

Nu putem fi cu adevărat maeștri ai lumii fizice, până nu/dacă nu ne întrupăm forma fizică.

Cu atât de multă și intensă transformare, în atât de puțin timp, a fost cam greu să stabilim care din capete e în sus, dar din câte aflu, acel sentiment familiar de dat-peste-cap e pe punctul de a se împământa în ceva foarte productiv.

Dacă citiți aceste rânduri, sunt sigură că știți că peste câteva zile vom trece printr-un Eveniment ceresc extraordinar și rar, întrucât CINCI planete vor fi retrograde… simultan. (Jupiter, Saturn, Marte, Pluto și Mercur) Neștiind nici măcar cum să procesez acest fapt, am cerut o înțelegere mai clară despre ce va însemna el pentru aceia dintre noi aflați în chinurile întrupării.

Mi s-a oferit imaginea unui buldozer ce degaja șoseaua de un morman de moloz, cu înțelegerea că următoarele câteva luni ne vor asigura o adevărată varietate de energii favorabile pentru a muta din calea noastră unele lucruri MARI, în scopul de a degaja drumul ce duce spre viața și scopul nostru nou… în moduri cam permanente. Moduri ce vor ajuta în cele din urmă să ne dezvăluim adevărata natură.

Am impresia că ne este dată o ocazie cu adevărat extraordinară de a elibera, înlătura, reseta, restructura, învia foarte multe lucruri din trecutul nostru, înainte de a intra în a doua jumătate a lui 2016.

Asta se traduce ca o curățenie prin casă de prim ordin… chiar dacă în sens foarte literal… deoarece cu cât coborâm mai adânc în corpul nostru, cu atât mai mult trăim în spațiul nostru de locuire, fapt ce ne îndeamnă să ne eliberăm de mai multe chestii, să eliminăm excesul și să simplificăm.

Foarte mulți ani nu ne-am simțit „acasă” în noi înșine sau pe planetă, iar acel sentiment trecător de a fi între lumi s-a reflectat în căminul nostru fizic/situațiile de viață și în viața noastră. Dar ACUM, după ce am creat atât de mult spațiu interior… disecând și făcând ordine, detonându-ne și dezmembrându-ne întreaga existență umană… ACUM suntem gata să creăm ceva spațiu exterior serios, care să fie umplut de noul nostru Sine.

Prin urmare, la fel ca renașterea păsării Phoenix, începem să… măturăm propria cenușă? Cine ar fi știut.

În tabloul de ansamblu, întrucât în prezent sistemul noii realități (rețele) este ancorat (hai echipa!) și noi putem în sfârșit să ne ancorăm… atât în corp, cât și în adevărata noastră viață. Ne-am dedicat activ construirii fundației și cadrului necesare pentru tiparul noii noastre vieți, iar ACUM vom începe să o întruchipăm.

Și pentru că ne eliberăm de atât de multă greutate din noi, ACUM putem mult mai fără efort… și având mai mult sprijin universal… să aducem lumea în care locuim mai în aliniere, pentru a reflecta mai exact greu dobândita noastră ușurință de a FIInța.

Se pare că ne îndreptăm spre niște momente cathartice foarte mult așteptate.

Apare capacitatea de susținere de sine

Primele cuvinte pe care le-am auzit când m-am așezat să scriu raportul au fost următoarele:

Se apropie o eliberare. Acest lucru evocă multe conotații, așa că dați-ne voie să fim mai expliciți în ceea ce transmitem: ieșiți dintr-un vechi ciclu de dependență Umană și intrați într-un ciclu nou de susținere de sine.

După câteva săptămâni de excavare interioară foarte temeinică și de demolare a structurilor vechii vieți, cei care lucrează cu aspectele lor cele mai înalte pot începe ACUM să se adapteze la ceea ce aflu că e numită o energie nouă și superioară a forței vitale… un curent de energie personală ce este independent, se autoinformează și, foarte important, se autoguvernează.

A activa această nouă energie a forței vitale înseamnă a crea spațiu pentru ea, a elibera reziduurile restante din trecutul nostru, astfel ca să fim liberi să ne extindem în cocrearea Conștiinței noii lumi. Măsura în care creăm în noi spațiu va genera noul spațiu din jurul nostru, construit de adevărata esență interioară a cine suntem în ultimă instanță. (citiți: un copac poate crește doar pe atât de înalt pe cât de adânci îi sunt rădăcinile) Atunci când aducem în prim plan această esență autentică, ne eliberăm în mod organic de vechile concepte și structuri de care am depins cândva și le înlocuim cu structurile Luminii suverane, necesare pentru autosusținere.

În plan colectiv, ca grup de suflet în curs de înălțare, ieșim dintr-o experiență de învățare ce s-a bazat pe energeticele „dependenței umane”, iar în procesul desprinderii de natura noastră Umană (inferioară), în mod paradoxal, suntem capabili să ne unim și să fuzionăm mai profund cu ea. Anul acesta trecem la mai mult din cunoașterea noastră „umană”, iar faptul de a ne implica din nou în viața Umană, cu întreaga noastră natură divină, reclamă un non-atașament (emoțional) total, astfel ca să putem participa din nou în lume și să slujim într-o manieră nouă, superioară… dintr-un spațiu lăuntric Divin mai total prezent, mai ancorat.

Enigma este că, pentru a deveni în întregime o parte din omenire din nou e necesar să fim total independenți (având Sinele ca Sursă).

Chiar înaintea perioadei de eclipse/echinocțiu, Liga Națiunilor Galactice a precizat faptul că pe măsură ce ne fizicalizăm ca DUMNEZEI, devenim simultan mai profund umani… că, cu cât ne conștientizăm mai mult ca FIInțe divine, cu atât suntem mai conectați cu natura noastră de ființe umane.

De aceea, celor care ne întrupăm ne-a fost oferită ocazie după ocazie de a deveni tari ca piatra în ființa noastră… de a ne echilibra energia masculină-feminină, de a ne depolariza, de a ne comanda spațiul și autoritatea, de a fi stabili și de a ne consolida în Sinele-Sursă, astfel ca eul uman să poată să facă față, să răspundă, să asiste și să slujească (prin FIInțare pură) de pe o poziție de detașare totală. Inițierea în acest grad de măiestrie a adus în prim plan rămășițele celei mai adânci răni de bază a noastre, exact în acest scop… pentru a înfrunta, simți și elibera un alt strat din ultimele vestigii din interior, ce au provocat separare în sistemul corpului inferior, astfel ca să fim liberi să ne unim cu aspectul uman, cel care ne va permite să ne alăturăm apoi (în siguranță) experienței umane colective.

Aceste răni de bază sunt atât de încărcate de vieți întregi de condiționare dureroasă, încât e nevoie să avem un grad avansat de măiestrie, pentru a ne pregăti în sfârșit să încheiem socoteala cu ele… adică e necesar să fim suficient de conștienți pentru 1) a înțelege întregul adevăr, 2) a ne asuma respons-abilitatea pentru acel adevăr și 3) a iniția acțiunile curajoase necesare pentru a ne schimba sistemul realității, acolo unde încă mai există durerea separării… fără să alunecăm la loc în iluzie. Prin urmare, măiestrie.

Drept rezultat, ne-am petrecut cea mai mare parte a lui aprilie tăind corzi, ca niște ninja karmici foarte antrenați, eliberând ceea ce s-ar putea numi „dovezi din viața reală” despre creații personale din trecut… în special acele creații din realitatea noastră fizică ce au depins de cineva sau ceva care să ne susțină. (NOTĂ: Atunci când nu luăm sabia în mână, corzile vor fi tăiate pentru noi… acestea tind să pară niște scenarii de genul tras preșul de sub picioare. Aceste versiuni mult mai puțin amuzante pot fi în mod cert mai dramatice, dar ele servesc în ultimă instanță aceluiași scop… de a ne trezi/deschide la pasul următor ce ne cheamă înainte în expansiunea noastră continuă și eternă.)

page:1/3