Istoria pierduta a medicinei

Teoria germenilor

Oricine a auzit de Louis Pasteur. El este considerat parintele Teoriei germenilor in medicina (desi era calificat doar ca si chimist!) si tot el este cel care a inventat procesul de pasteurizare. Lasand la o parte faptul ca teoria germenilor era cunoscuta deja cu o suta de ani inainte de Pasteur (dar la acea vreme nu se nascuse inca ideea de a obtine profituri uriase din aceasta teorie!), experimentele sale care doreau sa "confirme" valabilitatea acestei teorii l-au propulsat in pozitia de "piata unghiulara" in istoria medicinei moderne. Ce mare pacat insa ca munca sa nu era decat un plagiat nefundamentat stiintific.

Ceea ce nu stiu insa foarte multi este faptul ca Pasteur insusi s-a indoit deseori in privinta teoriei si afirmatiilor sale.Aflat pe patul de moarte si-a exprimat parerea ca teoria germenilor este eronata, spunand : " Vina pentru o bolala o poarta terenul, si nu germenii ". Dar ultimele sale cuvinte, ca de atatea ori in istorie, au fost date la o parte. Pentru ca existau interese concreta care trebuiau aparate. De altminteri ca si cele ce tot Pasteur in ultimii ani ai vietii sale le aflase deja, si anume, germenii nu joaca nici un rol in cazul unui sistem imun sanatos si aflat in echilibru. Desi astazi stim ca sistemul imun, asa cum era atunci inteles, si cum inca si astazi multi oameni il concep, are doar ca functie secundara apararea contra unor factori patogeni externi. Altfel spus, atunci cand sistemul Dumneavoastra imun se lupta cu "invadatorii", Dumneavoastra folositi "roata de rezerva"! Vom vorbi un pic mai tarziu detaliat despre semnificatia acestei "roti de rezerva".

Terenul

Ce se intelege exact atunci cand vorbim despre "terenul de sanatate"? Ati auzit de Antoine Bechamp? Marea majoritate dintre Dumneavoastra va raspunde cu "Nu" la aceasta intrebare. si nici nu este de mirare.

A fost Doctor in stiinta, Doctor in medicina, are Masteratul in farmacie! A fost profesor de chimie medicala si farmacologie la Montpellier, profesor de fiziologie si toxicologie la inalta scoala de Farmacie din Strassbourg, profesor de chimie la aceeasi scoala, profesor de biochimie si Decan al Facultatii de medicina din Lille, Cavaler al Legiunii de Onoare, Comandor al Rozei in Brazilia, etc. Numele sau nu-l veti gasi in cartile de istorie a medicinei. Bechamp si lucrarile sale au fost "expulzate". Dar Louis Pateur s-a inspirat (a se citi a plagiat fara jena) foarte intens di lucrarile Domnului Profesor Bechamp. Una dintre primele lucrari scrise de Bechamp pe care le-am citit este un studiu (mai bine zis un experiment) efectuat pe pisici. Bechamp a impartit un grup de pisici in doua. Prima jumatate a acestui grup a fost hranita cu mancaruri gatite cu multa grasime. Cea de a doua a primit mancare gatita cu foarte putina grasime. Dupa o vreme, starea de sanatate a pisicilor di cel de-al doilea grup era evident mai buna decat a pisicilor din grupul hranit cu mancare grasa. La a treia generatie, pisoii noscuti din pisicile primului grup, cel cu multa grasime in mancare, nu au putut supravietui pana la varsta adulta! Se mai mira oare cineva astazi ca 70% din dietele contra cancerului au la baza "mancare vie", adica negatita si cu foarte putina grasime?

Acuma, Bechamp a fost un critic al lui Pasteur. Iar acesta, Pasteur il ura pe Bechamp, mai ales pentru ca Bechamp gasea consecvent erori in lucrarile lui Pasteur. De exemplu, experimentele lui Pasteur care " dovedeau " a sa teorie a germenilor, iereau mult prea putin stiintifice, dupa parerea lui Bechamp. Pasteur a injectat animalelor sanatoase sange luat de la animale bolnave. Iar animalele sanatoase se imbolnaveau si ele. Bechamp a obiectat ca, in primul rand exista mult prea multe variabile intr-o siringa cu sange recoltat de la un animal bolnav, fapt care nu poate duce la concluzia ce germenii unei anumite boli au imbolnavit animalele sanatoase. Bechamp a considerat ca Pasteur a otravit sangele administrat animalelor supuse experientei.

Claude Bernard a fost si el contemporan cu pasteur. inainte de a muri, Pasteur a recunoscut ca el a gresit si ca Bernard a avut dreptate. Bernard, care era de formatie fiziologist, este astazi considerat parintele medicinei experimentale. Oricum, si lucrarile precum si contributia acestuia in medicina au fost si ele date uitarii. Din nou o regretabila scapare? Sau o manipulare intentionata. Sa luam numai un singur exemplu dintre conceptiile lui Bernarnd asupra bolilor. Aflindu-se intr-un grup de cercetatori si oameni de stiinta, Bernard a facut urmatoarea afirmatie : " Terenul este totul, germenii nu sunt nimic ! " Dupa care a dat pe gat un pahar cu apa infectata cu bacili de holera. Ah, da, desigur, sa stiti ca nici nu s-a imbolnavit si nici nu a murit din aceasta cauza. in orice caz, nu cred ca exista multi savanti care sa-si asume un astfel de risc. Bernard insa era convins ca avea dreptat. si chiar avea ! Bernard, ca si Bechamp de altfel, au fost savanti fara egal in domeniul medicine. Astazi sunt dati uitarii complect. Nu pot crede ca pur si simplu din greseala mai degraba......

Germenii nu cauzeaza boli.

Am mai vorbit de curand despre afirmatia lui Rudolph Virchow, care este astazi considerat parintele patologiei. Virchow : "Daca mi-asi putea astazi incepe viata din nou, mi-asi dedica-o dovedirii faptului ca germenii nu fac decat sa caute habitatul lor natural, tesutul bolnav, si nicidecum ca ei sunt cauzatorii unui tesut bolnav. tantarii cauta baltile cu apa statuta (pentru a-si depune larvele) dar nu ei sunt cauza pentru care exista balti!"

Oare puteti intrevedea importanta extraordinara a acestei afirmatii? Prima oara cand am citit aceasta fraza am ramas perplex. Deci, asta inseamna ca tot ce am invatat in scoala, tot ce am citit prin ziare sau auzit prin mass-media, nu face nici cat o ceapa degerata? Initial am crezut ca prin "teren" este inteles sistemul imun! Se pare insa ca sistemul imunisi face probleme pentru un test, adica intra in actiune doar in cazul in care tesutul nu o mai poate scoate la capat singur. Ceea ce inseamna ca intr-o prima faza, tesutul afectat se "vindeca singur". De accea vorbeam mai inainte despre "roata de rezerva" adica sistemul imun!

Astfel ca acuma inteleg altfel reprosul pe care Bechamp i l-a adus lui Pasteur. Experimentul lui Pasteur nu dovedea nimic caci acesta a "otravit terenul" animalului supus experientei, si in acest fel a permis (a provocat artificial) atacul germenilor asupra tesutului otravit (intoxicat).

inaite de a merge mai departe cu aceasta poveste, trebuie sa ne reamintim ceva. Am observat cu totii acest lucru dare ne-am gandit rareori la el. Luati o bucata de banana si o bucata de branza si plasati-le sub un clopot de sticla. Lasati-le acolo cateva zile si urmariti cu atentie ceea ce se intampla. Dupa o vreme ambele "produse" incep sa se ... strice. Doar ca banana putrezeste si in interior, in timp ce branza se strica numai in exterior, miezul fiind neafectat. Ceea ce inseamna ca banana era "vie" in timp ce branza, nu. Orice "lucru" viu exista de la bun inceput echipat cu un "serviciu sanitar" care isi incepe treaba in momentul mortii Acest "serviciu sanitar" este programat sa curete ceea ce ramane dupa incetarea vietii. Acest lucru este foarte important si va trebui sa ni-l reamintim de mai multe ori pe parcursul explicatiilor noastre.

Terenul sanatos

Deci, ce determina un "teren" sanatos? Bechamp a inceput descrierea acestuia cu peste o suta de ani in urma, dar Claude Brnard a fost cel care a finalizat problema. Este vorba despre doi factori interni:

Alcalinitatea

incarcatura electrica negativa.

Rezulta conform parerii lui Bernard, ca exista doi factori care contribuie la existenta unui "teren sanatos", si anume:

1. Nutritia

2. Toxinele

Ca sa fii sanatos ai nevoie de o nutritie adecvata si de un organism liber de toxine. Studiile moderne mai adauga, si pe buna dreptate, un al treilea element necesar: emotiile, adica sanatatea mentala (a nu se intelege aici ca vorbim despre dezechilibratii psihic, ci despre ceea ce indeobste astazi se numeste stress). Stressul are o influenta directa asupra echiliburlui acid-alcalin din organism. Cu cat stress-ul este mai mare cu aat aciditatea creste, iar alcalinitatea scade. Iar acest lucru este valabil si in cazul in care din punct de vedere nutritional o persoana face totul corect, ca la carte. Pe de alta parte am putea spune ca stress-ul este o "toxicitate emotionala" si deci ca totusi sunt doar doua elemente importante, nutritia si toxicitatea, asa cum au fost ele prezentate anterior.

Situatia in zilele noastre si in societatea noastra nu este tocmai optimista in ceea ce priveste sanatatea. Traim intr-o societate toxica. Alimentele, apa, aerul sunt poluate. Pe deasupra ne mai otravim si singuri cu droguri, alcool, tutun sau prin maniera in care ne pregatim mancarea (gratare, mancaruri grase, microvele, etc). Aproape toate medicamentele prescrise de medici (adica produse de sinteza chimica, artificiale) provoaca de asemenea cresterea aciditatii in organism.


"Echipa de salubritate" interioara

Bechamp a lansat o teorie precum ca in fiecare organism viu exista un soi de microorganism ( o "particula"), denumita microzima. si alti savanti inaintea lui Bechamp au vazut aceasta mica "granulatie moleculara", dar nu au avut nici o idee asupra a ce ar putea fi aceasta. Gaston Naessens a descoperit somatidele. Sunt acestea oare tot una cu micozimele lui Bechamp? Multi cred ca da. Microzima face parte cin "echipa de curatire" care activeaza in interiorul fiecarui organism viu.

Sangele nu este un lichid ci este un tesut mobil, in miscare (Bechamp a fost primul care a descris astfel sangele). Componentele sangelui sunt vii. si un anumit lucru nu-l poate accepta si nici pricepe medicina moderna nicicum si anume ca o bacterie se poate transforma intr-o drojdie dupa care intr-un fungi dupa care intr-o ciuperca. Acest proces poarta numele de pleomorfism, pleo insemnand "multe" iar morfis insemnand corp. Gaston Naessens a documentat pe larg ciclul de viata al somatidelor. Una dintre extrem de interesantele descoperiri ale lui Maessens in ceea ce priveste somatidele este aceea caacestea sunt practic "indestructibile". Ele rezista la radiatii, la temperaturi de pana la 392 de grade si isi rad ce cei mai agresivi acizi ! Maessens a cartografiat ciclul de viata pleomorfic al somatidelor (sau microzime ?) Printre altele a documentat sghimbarile pleomorfice in bacterie, virus, fungi si ciuperci. Este ceva intr-adevar care te pune pe canduri si care ridica enorm de multe intrebari. si daca intr-adevar lucrurile stau asa, iar ultimele cercetari aduc tot mai multe argumente in aceasta directie, atunci medicina alopata nu mai are nici o ratiune de a exista.

Adevarata definitie a bolii

Cand incepe o boala? Care este momentul de declansare al unei boli? In cultura si conform conceptiilor noastre o boala incepe o data cu aparitia simptomelor. Cu toate ca un mic exercitiu de logica ne arata imediat ca de fapt boala incepe cu un oarecare timp inainte. Conform conceptiei medicinei chineze, boala incepe cu mult timp inaintea aparitiei simptomelor. in orice caz, conform teoriilor lui Bechamp, verificate de catre Profesorul Gunter Enderlein (care a demonstrat ca structural toate teoriile lui Bechamp sunt corecte) avem o noua definitie a bolii. Boala incepe atunci cand tesuturile noastre alcaline devin acide si cand energia negativa se transforma in energie pozitiva. Acesta este mometul declansarii bolii.

Poate ca cel mai bine ar fi sa dam aici un citat din Dr. Arthur C.Guyton MD care scria in jurnalul Medical Physiology : " Primul pas in mentinerea sanatatii este acela de a pastra structura alcalina (bazica) a corpului (pH sau balanta acid/alcalin). Acesta este cel mai important aspect al homeostazei. Modificarile in pH altereaza virtual toate functiile corpului. Celulele unui corp sanatos sunt alcaline in timp ce celulele unui copr bolnav sunt sub un pH de 7.0. Cu cit avem in corp mai multe celule acide, cu atat este organismul respectiv mai bolnav. Daca organismul nu poate alcaliniza celulele, acestea vor deveni acide si astfel se va declansa starea de boala. Corpul nostru produce acid ca rezultat normal al metabolismului. Daca organismul nostru nu poate sintetiza alcalinitatea, suntem nevoiti sa apelam la surse externe pentru a ne feri de ridicarea nivelului de aciditate si astfel de boala si in cele din urma, de moarte. "

Un pic de chimie

Apa este, din punct de vedere chimic, o molecula de oxigen legata de doua molecule de hidrogen. Ceva atat de simplu! Daca "spargem " molecula de apa, obtinem o mulecula de hidroge pe de o parte, iar pe de alta parte o molecula de hidrogen legata de una de oxigen. Adica H + OH-

Molecula de hidrogen singura este acida si are polaritate energetica pozitiva. Molecula de hidroxil (adica OH) este alcalina si are polaritate negativa. Dar ambele jumatati luate impreuna dau un rezultat neutru. APA!

Un pH de 2 este extrem de acid. Un pH de 11 este foarte alcalin (bazic). Este doar un numar, nu va lasati iritati de acest aspect. pH-ul poate fi denumit si "potentialul hidrogenului". Deoarece am invatat ca, cu cat mai mult hidrogen avem intr-o solutie, cu atat mai acida va fi aceasta, si cu cat mai mult oxigen vom avea, cu atat mai alcalina va fi aceasta. Pentru a simplifica, oxigenul inseamna alcalinitate. Avem nevoie de oxigen pentru a trai. Viata este oxigen iar oxigenul este viata. (A nu se limita ingust aceasta afirmatie numai la procesul respiratiei!)

in randurile de mai sus am mentionat deseori bacteriile, virusurile, ciupercile, cancerul. Toate acestea NU au nevoie de oxigen pentru a supravietui. Despre ele spunem ca sunt existente anaerobe (fara oxigen). Toate acestea pot metaboliza fara oxigen, exact la fel ca in procesul de fermentatie. Fermentatia produce alcool (ca unul dintre produsele derivate) precum si multe reziduuri cunoscute sub numele de micotoxine. La fel ca in experimentul cu banana si branza. Atunci cand devenim "acizi", sistemul nostru imun intra in actiune si incearca restabilirea echilibrului sau a homeostazei, respectiv readucerea noastra la alcalinitate. Sistemul nostru imun este in primul rand o "echipa de salubritate" iar in al doilea ran un "artist jongleor" care se concentreaza asupra mentinerii echilibrului.

Prima sarcina a sistemului imun este de eliminare a celulelor moasrte. Bilioane de astfel de celule sunt eliminate zilnic. in exact sapte ani, organismul nostru este inlocuit complect cu noi celule. Aceasta este principala si cea mai importanta misiune a sistemului imun !

Daca echilibrul pH-ului este rupt, jongleorul nostru (sistemul imun) incearca readucerea echilibrului in sistem. Aceasta este ce-a de a doua misiune a sistemului imun. Rezulta de aici ca o boala se declanseaza primordial in momentul in care echilibrul acid/alcalin este rupt. Boala inseamna ca organismul nostru a devenit acid. Aici este important de mentionat ca acid inseamna cu alte cuvinte "lipsa de oxigen". Faptul ca bacteriile si restul de "ganganii" adora mediul acid, deci in consecinta, in cazul unui copr "acid" aceste microorganisme vor prolifera, este absolut logic. Ele gasesc "terenul" pregatit, "terenul" ideal lor. Este deci absolut normal ca intr-o "stare de boala" numarul germenilor sa prolifereze, sa creasca. Asta este ceea ce constata medicina alopata, care vine imediat cu medicamentele ei si distruge bacteriile. Bun, in ordine, dar "terenul" ramanand acid el ramane in continuare fertil pentru noi si nopi bacterii. Logic rezulta ca medicina alopata (deci cea care imparte medicamente de sinteza chimica) nu rezolva problema, nu vindeca boala, ci doar o amana, pana cand, intr-un tarziu.... este prea tarziu. Poate parea un pic macabru, dar, aduceti-va aminte ce se intampla cu bucata de banana din experimentul de mai sus. Cand banana devine acida (fermenteaza) "echipa de salubritate" (microorganismele specifice) incep curatirea terenului, considerand ca sistemul este mort. Caci el a devenit acid. Mecanismul este stupefiant de simplu. Acid inseamna lipsa de viata. in prezenta masiva a acestuia "sanitarii", fie ca se numesc ei microzime (Bechamp) sau somatide (Naessens), incep sa-si faca treaba, sa stearga urmele a "ceea ce a fost". Acesta este momentul in care apar primele simptome ale bolii, cele pe care le simtim noi efectiv (durerile). Nu pot crede ca medicina alopata nu cunostea toate aceste lucruri, care sunt in fond, in momentul in care ochii nostri le vad, extrem de simple si logice. Daca s-a facut doar ca nu le vede, in intentia de a folosi simptomele si boala doar cu scop "financiar", eliminand niste bacterii, fara a elimina si mediul lor hranitor, "terenul" fertil lor, atunci acest lucru este rau. Caci suna a premeditare.

Medicina chineza foloseste ca metode de diagnostic semnele corporale externe ale pacientului. Mirosul, gustul, forma unghiilor, culoarea pielii, etc. pentru a descoperi ce se intampla in organism. imi revine mereu in minte o scena din filmul "Ultimul imparat", in care medicii personali ai acestui, ii miroseau in fiecare zi materia fecala, pentru a sti daca organismul sau functiona corect sau nu. Astfel incat un bun medic chinez ne poate spune ca suntem bolnavi inainte de a avea simptome de boala.

Medicina europeana nu este capabila de asa ceva. Ea are nevoie de sange. De analiza sangelui.

In ultimii ani s-a vorbit tot mai des despre Candida. Candida este o compunenta a " echipei de salubrizare ". Cand aceasta drojdie se transforma insa in ciuperca, ea isi trimite miceliile subtiri in intreg organismul, atacand diferite organe. in activitatile ei, "echipa de salubitate" produce deseuri denumite micotoxine. Unul dintre aceste deseuri este acidul uric, altul este alcoolul, iar altul este aflatoxin, care este una dintre substantele cele mai puternic cancerigene. Astfel, ficatul nostru incepe sa produca mai mult colesterol pentru a ajuta la eliminarea micotoxinelor. Luati "Lipitor" (atorvastadin calcium), un medicament destul de cunoscut care scade colesterolul si veti permite astfel micotoxinelor sa produca din ce in ce mai multe prejudicii organismului ale Dumneavoastra. Despre "minciuna colesterolului" s-au scris poate sute de carti deja. Dar ele sunt ignorate de corpul medical, cu buna stiinta. De ce? Pentru ca, si sunt convins de asta, medicii stiu ca medicamentele nu pot vindeca un "teren" bolnav. Ele pot doar suprima niste simptome, dar aceasta la un pret foarte mare pentru .... ingititorul de pilule. Numai nutritia si detoxifierea pot vindeca un "teren" bolnav.

Sa nu mai avem oare nevoie de medicina? Ba da, mai este inca necesara, dar nu lasata de capul ei, iar in acelasi timp nici noi nu mai trebuie sa ne .... facem de cap. Dupa ce intr-un caz urgent medicina alopata repara un pic situatia, noi revenim la viata de dinainte, continuind sa ne dezechilibram organismul cu prea mult acid. Medicina scolastica si-a dovedit intradevar eficienta in cazurile de prim ajutor. Problema principala este insa ca medicina scolastica este impotenta in privinta afectiunilor cronice. Pentru ca este structurata pe premize gresite.

Bolile secundare

Va mai amintiti de citatul din Rudolf Virchow? Odata ce sistemul este acid si "echpa de salubritate" a intrat in actiune, se declanjeaza imbolnavirea tesuturilor. Iar in momentul in care avem tesuturi bolnave, germenii externi casesc mediul favorabil dezvoltarii lor. Ei cauzeaza astfel "boala secundara", pe care intermenii si conform indoctrinarii alopate o denumim boala sau afectiune. Rezulta un fapt demn de luat in seama si o regula importanta care trebuieste retinuta.Germenii sunt atrasi de tesuturile bolnave, dar nu ei sunt cei care au provocat imbolnavirea tesuturilor! Acest fel de a vedea evolutia si cauzalitatea bolilor rastoarna complect atat teoriile pasteuriene cit si intregul esafodaj al medicinei alopate.

Bun, dar se intampla in cazul cancerului? Cum se potriveste atunci cancerul in acest tablou?

Un studiu a Universitatii scolii Medicale din Minnesota arata ca fiecare pacient care a fost testat a fost gasit ca avand Candida in sangele sau. De asemenea s-a mai constat in acest studiu ca aceasta Candida nu raspundea la terapiile medicamentoase. Certitudinea noastra este ca fiecare persoana care are cancer are o problema sistemica cu drojdiile (fermentii). Nu este vorba numai de o problema de suprafata, secundara. Micotoxinele care rezulta in urma unei infectii cu drojdii/fungii provoaca o aciditate si mai ridicata in organism (deci, sa ne reamintim, cu si mai putin oxigen in organism).

Otto Warburg a primit Premuil Nobel pentr descoperirile sale in domeniul metabolismului cancerului. El a concluzionat ca celulele, sanatoase in prezenta oxigenului, in lipsa acestuia "se adapteaza" si devin anaerobe (organisme care nu au nevoie de oxigen pentru metabolismul propriu, in timp ce celulele sanatoase sunt aerobe, deci metabolismul lor depinde de oxigen).

Daca Dumneavoastra ati fi o celula careia ii lipseste oxigenul (ca urmare a unei modificari a pH in directia acida) cum ati putea sa supravietuiti? Ce solutie ati adopta? Desigur, aceea de a va adapta la mediu. Dar acesta este acid! Nu veti incerca oare sa va transformati metabolismul astfel incat sa nu mai depindeti de oxigen?

Cancerul s-ar putea defini ca incercarea de supravietuire a organismului nostru in conditiile de mediu care ii produc deteriorarea. Cancerul este o forma de "adaptare la mediu"! Cancerul rezulta din incercarea de supravietuire a celulelor in conditii neprielnice provocate acestora.

Simptomele acidozei

inseamna ca, daca primul pas, cel de modificare a pH corpului nostru a fost facut, apare acidoza, deci preponderenta acidului in metabolism. Acidoza este cauza primordiala a unui foarte mare numar de afectiuni! Dar, daca asa stau lucrurile, de ce nu testeaza medicina alopata pacientii in directia stabilirii gradului de aciditate din organism?

Pai bine, dar de ce s-ar efectua teste intr-o directie in care medicamentele de sinteza (chimicalele) sau chirurgia nu au nici un efect! Testele costa, iar rezultatele s-ar putea sa fie ... contra-productive (liniuta de despartire este intentionata).

Dr. Cochrain (dar pe langa el si multi alti medici) un medic naturopat din St- Paul, Minnesota, ne-a lasat descrierea a trei trepte ale acidozei.

- Simptomele primei trepte sunt atat de comune, obisnuite, incat marea majoritate a oamenilor iau un analgezic sau un alt produs medicamentos (fara a apela la consultul unui medic) care duce la "stergerea, ascunderea" simptomelor: dureri de cap, alergii alimentare, balonari, acnee, atacuri de panica, oboseala, scaderea apetitului sexual, maini si picioare reci, agitatie, insomnie, cresterea sensibilitatii la raceli si gripa, etc.

- Simptomele celei de a doua trepte ne duc deseori la medic, dar nu de putine ori se apeleaza la o automedicamentatie: febra, guturai, depresie, migrena, astma, infectii ale tractului urinar (cistite), infectii cu ciuperci, bufeuri, colite, urticarie, alopecie abundenta, osteoartrita si ateroscleroza. Daca aveti o infectie cu ciuperci la unghiile de la degetele picioarelor, trebuie sa stiti ca aceasta infectie merge mult mai departe, sau mai adinc decat pare la prima vedere. si nici un medicament (ca de ex.Diflucan) nu va elimina aceasta infectie, in ciuda rezultatelor aparent bune dar de la nivelul unghiei. in acest caz este din nou vorba despre o "suprimare" temporara a simptomenlor.

- Treapta a treia a acidozei si ultima in acelasi timp este formata din afectiunile cronice : sindromul Cohn, scleroza multipla, leucemie, toate formele de cancer, afectiunile Hodgkin, schizofrenia, lupus, artrita reumatoidala si tuberculoza sunt doar cateva nume di categoria acestor boli.

Bolile de inima si alcalinitatea

Dr. Fred Kaufman, cercetator si nutritionist, punea urmatoarea intrebare : "De ce tocmai arterele din jurul inimii se infunda, iar celelalte vene si capiare nu? Pentru ca inima este un muschi care, la fel ca oricare muschi care produce energie. Iar in acest fenomen apar produse secundare cum ar fi acidul lactic sau deseuri. Dupa cum stiti orice acid poate arde (degajare de energie) iar acidul lactic produce astfel "gauri" in arterii, pe care ficatul incearca sa le "peticeasca" folosind colesterol. Inima este um muschi si de aceea produce acid lactic. Cu cat mai mult acid lactic este in singele Dumneavoastra, cu atat mai infundate vor fi arterele."

De aceea omega-3 este un acid gras esential care are o importanta deosebita pentru sanatatea noastra. Omega-3 inhiba producerea de acud lactic. Dr. Johanna Budwig a descoperit si faptul ca aceste uleiuri sunt incarcare negativ, ceea ce face ca Omega-3 sa mentina corpul nostru la starea de incarcatura negativa si la un pH alcalin. (La vremea respectiva, Johanna Budwig a trebuit sa ingita tone de ironii, batjocura si insulte, pentru ca acum foarte des, si cu o mandrie subliniata si colorata in rosu, gasim tot mai multe produse alimentare care mentioneaza in componenta lor uleiurile nesaturate Omega-3.)

Sumar

Acuma stim. Comunitatile noastre stiintifice si medicale s-au "vandut" celor doritori de profituri (daca nu cumva ele insele urmareau aceste profituri) si au sters pur si simplu din istoria noastra o mare parte din faptele stiintifice cunoscute. Unii sunt bolnavi, altii sunt bogati. Democratie curata, ambele cuvinte incep cu "bo.....".

Bibliografie in limba americana:

Young, Robert O, Young, Shelly Redford, Sick and Tired?: Reclaim Your Inner Terrain. Orem, Utah, Woodland Publishing, 2000.

Dr Theodore A Baroody Alkalize or Die.

Crook, William G, MD, The Yeast Connection. Jackson, Tennessee: Professional Books, 1999.

Gregory, Scott J, A Holistic Protocol for the Immune System. Joshua Tree, California: Tree of Life Publications 1995.

Hume, E Douglas, Bechamp or Pasteur: A Lost Chapter in the History of Biology. Belle Fourche, South Dakota: Kessinger Publishing Company 1996.

Pearson, RB. The Dream and Lie of Louis Pasteur, Collingwood, Australia; Sumeria Press, 1994 (This book is online.)

Rodricks, J.B., Hessiltine, CW, Mehlman, MA, editors. Mycotoxins in Human and Animal Health. Park Forest South, Illinois: Pathotox Publishers, 1977.

Baroody, Theodore A, Alkalize or Die. Holographic Health Press, Waynesville, North Carolina 2002.

Truss, C. Orian, MD. The Missing Diagnosis. Birmingham, Alabama: The Missing Diagnosis, Inc., 1985.

Informatii compilate de pe site-ul International Wellness Directory Home Page

"http://www.mnwelldir.org/articles.htm"

Sursa : Istoria pierduta a medicineilink-external