Prima imagine arată o fotografie a înregistrării scrisă de mână.

A doua imagine, care are o zonă subliniată cu galben, este o traducere a secţiunii care se referă la Notovici sub apelativul N.N. ( Nikolai Notovici). Cartea lui Notovici a fost republicată în New York în 1926, iar aceasta l-a inspirat pe profesorul Edgar J. Goodspeed de la

Universitatea Chicago să publice un alt atac la adresa cărţii din partea creştinismului.

El argumenta că pergamentele se spunea că a au fost scrise la câţiva ani după crucificare, dar părea că depind de materiale despre Iisus din Evangheliile lui Matei şi Luca şi din Faptele Apostolilor şi Epistola către Romani, care nu au fost scrise decât la zeci de ani după crucificare.

Goodspeed afirmă foarte corect că Notovici greşea în citarea Evangheliei după Luca, capitolul 1, versetul 80: Iar pruncul creştea şi se întărea în duh. Şi a stat în locuri pustii până în ziua arătării lui înaintea lui Israel." Notovici a spus că acest text dovedeşte concludent că nimeni nu ştia unde se găsea Iisus până când a reapărut brusc cu 16 ani mai târziu.

Din nefericire pentru efortul lui Notovici, Iisus încă nu apăruse în Evanghelia Sfântului Luca la acest moment iar referirea se face la vărul lui Ioan, şi nu la Iisus.

Bineînţeles că cunoaşterea imperfectă a scripturii pe care o avea Notovici nu se pune ca argument împotriva legitimităţii pergamentelor.

Faptul evident rămâne acela că nu se găseşte nimic despre Iisus în Noul Testament pentru mai mult de 80% din viaţa lui, şi nu există nici măcar o singură propoziţie în vreuna dintre cele 4 evanghelii care să fi fost scrisă de cineva care l-a cunoscut personal. Bineînţeles că nu depindem numai de Notovici ca să dovedim existenţa pergamentelor despre Issa, după cum sunt ele numite, pentru că numele sub care Iisus era cunoscut în pergamentele lui Notovici era Issa. Swami Abhedananda care este un discipol al lui Ramakrishna citise cartea lui Notovici pe când era în America, iar în 1922 a avut în sfârşit ocazia să călătorească personal la mănăstirea Hemis cu intenţia de a dezminţi povestea lui Notovici ca fiind o farsă totală. Cu toate acestea, când l-a explicat lamaşii-lor de la Hemis scopul vizitei lui, total opus primirii de care s-a bucurat importantul personaj occidental J. Archibald Douglas, lamaşii au confirmat că Notovici fusese într-adevăr la mănăstirea Hemis şi că i se arătaseră pergamentele despre viaţa lui Issa.

Lui Abhedananda i s-a arătat un manuscris despre care i s-a spus, ca şi lui Notovici, că era o traducere în Tibetană a unui document original în Păli, Abhedananda a făcut propriile traduceri ale pergamentelor iar mai târziu le-a publicat. Au fost publicate în limba Bengali.

Elizabeth Clare Prophet a obţinut traducerile în engleză, iar eu am comparat cu mare atenţie cele două traduceri în engleză: aceea a lui Notovici şi aceea din jurnalul lui Abhedananda.

Sunt în mod evident două traduceri diferite ale aceluiaşi material, fără îndoială. Cu toate acestea, este de remarcat că Abhedananda omite secţiunile pergamentelor lui Notovici în care Iisus critică în mod tranşant Vedele, scrierile sacre, şi în care critică budismul şi hinduismul.

Aceste lucruri sunt omise din varianta lui Abhedananda. Faptul că acest material care este atât de critic la adresa celor mai sacre cărţi ale Indiei este conţinut în pergamente, face extrem de improbabil faptul că acest material să fi fost falsificat de un budist sau hindus.

Dr. Nicolae Roerich, faimos artist şi erudit rus, care a fost nominalizat pentru premiul Nobel în anul 1928 şi care are astăzi un muzeu în Manhattan cu opera sa, vizitase mănăstirea Hemis în 1925 cu soţia şi fiul său George care vorbea fluent tibetană.

Roerich şi-a publicat mărturia că credinţa conform căreia Iisus ar fi trăit în India era larg răspândită oriunde ar fi mers. Cu toate acestea, nativii erau evident foarte reţinuţi în a exprima acest lucru de frică să nu-i ofenseze pe puternicii occidentali care le controlau destinele.

În 1939, puţin înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, doamna Elizabeth Caspari, renumită muziciană elveţiană şi prietenă a marei pedagoge Maria Montessori a mers la Hemis cu doamna Clarence Gasque, care era atunci directoarea Asociaţiei Mondiale a Credinţei.

Nu ştiau nimic despre Notovici şi nu auziseră niciodată de pergamentele lui. Dar într-o zi, pe neaşteptate, pe timpul şederii la mânăstire, bibliotecarul şi alţi doi călugări au venit la ele şi le-au prezentat trei manuscrise care erau acoperite cu mătase ornamentată, pe care ele atunci le-au desfăcut. Apoi bibliotecarul le-a spus: "Aceste cărţi spun că Iisus al vostru a fost aici."

Doamna Caspari l-a fotografiat pe bibliotecar arătând pergamentele, iar fotografia o puteţi vedea în acest film. Cel mai vechi membru al Curţii Supreme a Statelor Unite din toate timpurile judecătorul William O. Douglas a vizitat mănăstirea Hemis în 1951. El mărturiseşte în cartea sa, "Dincolo de înalţii munţi Himalaya" faptul că oamenii de acolo credeau că Iisus a vizitat mănăstirea Hemis şi că legendele descriau şederea lui în Tibet în mare detaliu.

Dr. Robert Rovitch, profesor de antropologie la Universitatea de Stat din California a fost la Hemis în 1975 şi i s-a relatat de către un prieten care era un eminent medic local în oraşul Leh că existau documente în mânăstire care susţineau că Iisus fusese acolo.

Spre sfârşitul anilor 70, Edward F. Novak a fost oaspete la Hemis când un călugăr l-a asigurat că un pergament care relata despre viaţa lui Iisus în India era încuiat în magazia lor.

În final, Sri Dayamata, preşedintă a Self Realization Fellowship a fost în India în 1959. Ea l-a intervievat pe unul dintre conducătorii spirituali ai Indiei, Sri Bharati Krisna Tirtha.

El i-a spus că Iisus într-adevăr fusese în India şi că este sigur că el însuşi studiase dovezi antice în arhivele templului Jagganath din Puri care confirmau aceste lucruri.

Puri se află la sud-vest de Calcuta din ziua de azi. Deci nu mai avem de-a face cu Tibetul şi destinul său incert după ocuparea comunistă. Dar templul încă este acolo şi funcţionează perfect în India zilei de azi. De ce a existat oare această enormă controversă asupra descoperirii lui Nikolai Notovici şi de ce a existat o asemenea frenezie în a încerca să infirme afirmaţiile sale?

Pentru a înţelege sarcasmul produs de această informaţie este nevoie să ne întoarcem şi să revedem unele dintre ideile discutate în primul DVD al acestei serii.

Se numea "Universul hamburger".