Fiecare îl interpretează pe Iisus în lumina propriilor lor probleme.

Iisus a fost cea mai mare victimă.

Însă adevăratul mesaj al lui Iisus este la fel de relevant şi eliberator pentru noi astăzi că dintotdeauna.

Cu toate acestea, ceea ce obţinem noi ACUM este o caricatură cenzurată, micşorată şi minimizată a ceea ce a fost El cu adevărat.

Bisericile Occidentului au privit întotdeauna porţiunea centrală a lucrării lui Iisus ca fiind aceea de a ne salva de Dumnezeu sau de Satana şi de a suferi o pedeapsă dură în acest proces pentru că făcea aceasta.

Bisericile Orientului sunt mult mai aproape de adevăr pentru că au privit întotdeauna lucrarea lui Iisus ca aducând un proces de divinizare a noastră, adică în a genera transformarea noastră din simple fiinţe umane în Divin.

Aceasta este mult mai aproape de adevăr.

Am ţinut acest lung discurs pentru a încerca să confer cât de cât o semnificaţie oprobiului la care a fost supus Nikolai Notovici şi pergamentele sale, precum şi oamenii care credeau în el: ridiculizarea, tentativele de suprimare...

Câţi oameni din ziua de astăzi au auzit efectiv despre existenţa acestor pergamente care au văzut lumina tiparului cu doar 100 de ani în urmă şi au fost larg răspândite în regiunile vorbitoare de limbă franceză şi engleză.

Cum de au dispărut total de pe firmament, astfel încât numai câţiva indivizi bizari au auzit despre ele astăzi?

De unde vine marea înşelătorie?

Cea mai interesantă întrebare despre Iisus, odată ce ţi se deschid ochii este să întrebi cum a devenit Christos?

Pentru că el nu a fost paraşutat, pe deplin format şi pregătit ca fiinţă divină în această lume, de către Dumnezeu, după cum au proclamat în mod constant majoritatea bisericilor.

Răspunsurile relativ la modul cum a devenit  Iisus - Christosul ar fi foarte revelatoare şi evident extraordinar de importante pentru noi pe parcursul propriei noastre călătorii spirituale.

Aşa că, cu această întrebare în minte, să ne întoarcem la informaţia oferită de pergamentele lui Notovici, precum şi alte surse care dezvăluie o cunoaştere mult mai mare decât cea oferită în elementele de bază din Noul Testament.

Iisus în India şi Tibet.

În pergamentele lui Notovici, Iisus era cunoscut cu numele de Issa, care este exact numele sub care este cunoscut astăzi Iisus în limba irlandeză modernă.

Limba irlandeză provine din zona indo-europeană.

Relatarea din pergamentele lui Notovici ne spune despre modul cum Iisus tocmai îşi sărbătorise Bar Mitzvah, şi acesta este momentul în care familiilor evreieşti le place să aleagă o viitoare soţie pentru fiul lor.

Conform pergamentelor, Iisus nu a dorit aceasta în acel moment.

Aşa că i-a lăsat pe părinţi acasă şi s-a alăturat unei caravane de negustori care mergea către tărâmurile legendare ale Orientului de unde veniseră aceste legendare poveşti ale marilor maeştrii care puteau genera fenomene remarcabile şi trăi un număr inimaginabil de ani.

În călătoria sa se pare că a călătorit spre nord prin oraşul Damasc din ziua de azi (în Siria), prin Irak, prin Baghdad (atunci Opis) apoi prin Ecbatana, ACUM numit Hamadan, apoi Rhagae ACUM numit Teheran, capitala Iranului, apoi prin Persia de Nord, aşa cum era numită în acele vremuri.

De acolo a călătorit de-a lungul legendarului drum al mătăsii din oraşul persan Rhagae (Teheran), apoi prin vechiul oraş Bactra (numit Bakh astăzi) care era capitala unui imperiu antic.

Din Bactra a călătorit spre sud la Kabul în Afghanistan, din nefericire în zilele noaste foarte bine cunoscut tuturor datorită CNN-ului şi de acolo prin trecătoarea Kaivar, spre sud înspre Taxala, oraşul de piatră, capitala Punjabul-ui, acolo unde Apostolul Toma, cu 20 de ani mai târziu a rămas pentru un timp la regele Gundapharis în anul 47, pe vremea când Appolonius din Tiana era de asemenea la curtea acestuia.

Iisus a călătorit în zona Rawalpindi şi s-a îndreptat către India.

A traversat tărâmul celor 5 râuri, Punjabul, până când a ajuns în tărâmul Sind-ului, în ziua de azi

Pakistanul de Sud-Est, la gura râului Indus, unde s-a stabilit pe lângă oamenii cunoscuţi ca arieni.

El a fost primit cu căldură.

După ce a petrecut o perioadă de timp acolo, a devenit foarte faimos în rândul tuturor localilor.

În ciuda rugăminţilor lor de a rămâne cu ei, el nu găsise ceea ce dorea să descopere, aşa că a plecat traversând întreaga Indie, către oraşul Juggernaut, ACUM Puri, în provincia Orisa.

Acolo a fost primit cu căldură de preoţii brahmani albi.

Iisus a studiat textele secrete ale hinduşilor, Vedele.

Acolo, pergamentele ne spun că a învăţat să citească şi să înţeleagă Vedele, textele sacre ale hinduşilor, care au fost compilate între anii 500 şi 1100 î. Hr.

Vedele, în principal Upanishadele şi Bhagavad Gita nu erau destinate unei lecturi facile.

La început, ele se compuneau din 1000 de imnuri care serveau familiilor preoţeşti, urmate de Veda incantaţiilor cu notaţii muzicale, probabil cea mai veche muzică a lumii pentru cântecele sacre.

Acestea au fost urmate de lucrări de proză, adăugate pentru a explica ceremoniile.

Bineînţeles că de-a lungul secolelor Vedele deveniseră atât de complicate încât numai specialiştii antrenaţi le puteau înţelege.

Ne putem doar imagina cât de departe erau acestea de ceea ce căuta Iisus şi pentru care plecase de acasă şi suportase o călătorie atât de lungă.

Bineînţeles că în acele vremuri India era divizată în mod rigid de către sistemul castelor.

La vârf erau brahmanii sau preoţii.

Brahmanii l-au învăţat pe Iisus teoria vindecării prin rugăciune şi cum să scoată spiritele pentru a vindeca oamenii de nebunie.

El era foarte iubit de toţi cei care îl întâlneau, conform pergamentelor lui Notovici, iar în total a petrecut 6 ani în acele oraşe sacre cu numele de Juggernaut and Rajagriha, la aproximativ 400 mile nord-vest de Calcutta din ziua de azi,precum şi în oraşul sacru Benares, ACUM cunoscut sub numele de Varanasi.

În acea vreme, India era - după cum am spus - foarte rigid divizată de sistemul castelor.

La vârf erau preoţii, brahmanii, apoi veneau războinicii, apoi negustorii şi apoi cel mai jos erau shudra, servitorii, care erau destinaţi să servească toată viaţa ca sclavi celor 3 clase superioare.

Această cea mai de jos castă nu avea permisiunea să audă Vedele sau să le contemple.

Casta negustorilor avea voie să le audă numai în zile de sărbătoare.

Însă Iisus a încălcat aceste reguli predând scripturile hinduse chiar şi celor mai de jos clase sociale, în orice moment şi loc.

El a condamnat foarte puternic brahmanii şi războinicii pentru că îi privau pe cei din clasele inferioare de drepturile lor ca fiinţe umane.

Dumnezeu Tatăl, spunea El, nu face nici un fel de diferenţe între copii Săi. Toţi Îi sunt dragi în mod egal. Şi aceasta li se explică tuturor noilor veniţi de către Ramtha, de Anul Nou pe Broadway şi New York, când a spus că "puterea este înlăuntrul vostru".

Iisus chiar a pus paie pe foc când a început să nege originea divină a Vedelor şi a negat de asemenea că Parabrahman s-ar fi încarnat în Visnu, Siva şi alţi zei.

Hinduşii şi-au umplut templele cu lucruri abominabile - spunea El - adorând o mulţime de creaturi, animale, pietre şi metale, în timp ce subjugă fiinţa Umană."

El a spus că era o ticăloşie să-i umileşti pe cei care lucrau cu sudoarea tâmplelor pentru a-i permite "unui trândav să stea la masa lui somptuoasă".

El spunea că războinicii şi preoţii trebuie să devină muncitori, iar muncitorii vor sălăşlui întru Cel Etern.

Puternic încurajaţi de aceasta, clasele inferioare, negustorii şi muncitorii l-au întrebat pe Iisus cum ar trebui să se roage.

Iar El a spus: "Nu-i veneraţi pe idoli, pentru că ei nu vă pot auzi.

Nu ascultaţi Vedele pentru că adevărul lor este contrafăcut.

Nu vă umiliţi aproapele, ajutaţi-i pe cei sărmani, susţineţi-i pe cei slabi şi nu râvniţi sau faceţi rele".

Acelaşi mesaj avea să-l proclame răsunător cu câţiva ani mai târziu în Tara Sfântă.

Plănuiesc să-L omoare.

Datorită tuturor acestor învăţături subversive, care îi corupeau pe oameni, preoţii albi şi războinicii au decis să-l omoare.

Aceasta s-a petrecut în oraşul Juggernaut. Însă El a fost avertizat în legătură cu complotul lor şi noaptea s-a refugiat în munţi.

A călătorit la Rajagriha, ACUM Rajir, şi în final a ajuns la Kapilavastu, la aproximativ 800 de mile distanţă, locul de naştere al lui Gautama, cel mai faimos dintre Buddha-şi.

Aici a învăţat el limbă străveche Păli, care fusese limba lui Buddha Gautama şi s-a dedicat studiului sutra-elor, care sunt numite calea Adevărului sau Drumul Adevărului.

Aceste texte înregistrau conversaţii ale lui Buddha pe când preda.

Erau scrise pe frunze de palmier iar frunzele erau adunate în trei coşuri împletite.

Primul coş era numit Sutta Pitaka, coşul discursului şi era atribuit lui Buddha însuşi.

După aceasta, Iisus a purces către nord, după şederea la Kapilavastu, şi a trecut pe versantul vestic al muntelui Everest, prin Nepal şi Tibet, oprindu-se în capitala acestuia, Lhasa, acolo unde a fost construit palatul lui Dalai Lama în sec al 17-lea.

A petrecut alţi 6 ani cu maeştri din acele regiuni muntoase, şi acolo îmi imaginez că a găsit lucruri mult mai pe placul lui.

În cel de-al 26-lea an, Iisus a plecat spre vest şi s-a îndreptat către casă.